ANPC pe site: ce trebuie să afișezi și ce link e mort din 2025

Notă înainte de orice: nu sunt avocat, iar articolul ăsta nu e consultanță juridică. E ce am învățat construind magazine online și trecând prin verificări cu clienții. Pentru situații complicate — vânzare în alte țări UE, produse reglementate — întreabă un jurist.

Zis asta, hai la partea utilă. Am verificat recent vreo douăzeci de magazine online românești. Optsprezece aveau în subsol butonul „SOL — Soluționarea Online a Litigiilor". Toate optsprezece duceau într-o pagină care nu mai există. Nimeni nu observase.

Ce s-a schimbat: platforma SOL nu mai există

Platforma europeană SOL (ODR — Online Dispute Resolution) a fost desființată. Regulamentul care o crea a fost abrogat, iar platforma a încetat să funcționeze din 20 iulie 2025.

Consecința practică pentru tine: obligația de a afișa linkul către platforma SOL a dispărut odată cu ea. Dacă îl mai ai pe site, nu te ajută cu nimic și arată prost — trimiți clientul într-o eroare 404 exact în momentul în care voia să reclame ceva.

Un link mort în subsol nu e o amendă. E doar dovada că nimeni nu s-a mai uitat pe site-ul tău de doi ani.

Ce NU a dispărut: SAL — soluționarea alternativă a litigiilor, la nivel național, prin ANPC. Aia rămâne. Deci scoți SOL, păstrezi SAL.

Ce trebuie să fie pe site, concret

Obligațiile vin din trei acte diferite, motiv pentru care lumea le amestecă. Le separ:

1. Datele de identificare ale firmei

Ăsta e minimul absolut, valabil și pentru un simplu site de prezentare, nu doar pentru magazin online. Trebuie să fie accesibile ușor și permanent — practic, în subsol sau pe pagina de contact:

• Denumirea completă a firmei (SRL, PFA, II — forma exactă)
• Sediul social
• CUI / CIF
• Numărul de înregistrare la Registrul Comerțului
• Adresă de e-mail funcțională și telefon
• Dacă activitatea e autorizată — autoritatea care a emis autorizația

Greșeala frecventă: firma pune doar un formular de contact, fără e-mail vizibil. Formularul nu ține loc de adresă de contact directă.

2. Dreptul de retragere în 14 zile

Dacă vinzi la distanță către persoane fizice, consumatorul are 14 zile calendaristice să se răzgândească, fără să dea explicații. Termenul curge de la primirea produsului, nu de la comandă. Pe site trebuie să existe:

• Informarea clară despre acest drept, ÎNAINTE de plasarea comenzii
• Condițiile și procedura de returnare
• Cine plătește transportul de retur (dacă nu spui, îl plătești tu)
• Formularul-model de retragere, pus la dispoziție

Detaliul care costă bani: dacă nu informezi corect despre dreptul de retragere înainte de comandă, termenul se prelungește substanțial. Nu mai vorbim de 14 zile, ci de luni întregi în care clientul poate returna.

Excepții reale: produse personalizate, produse perisabile, sigilii desfăcute la produse de igienă, conținut digital livrat cu acordul expres al clientului. Enumeră-le explicit în termeni, nu presupune că se subînțeleg.

3. Linkul SAL către ANPC

Rămâne în picioare. Informezi consumatorul că poate apela la soluționarea alternativă a litigiilor prin ANPC și pui linkul funcțional către pagina oficială. Verifică-l acum — dacă îl ai de acum trei ani, e posibil să nu mai fie valid.

4. Termeni și condiții

Nu e cerut ca document cu numele ăsta de nicio lege, dar e locul în care pui, structurat, tot ce ești obligat să comunici. Un set de termeni serios acoperă:

• Cine ești și ce vinzi
• Cum se formează contractul (când e comanda acceptată)
• Prețuri, TVA inclus, costuri de livrare afișate înainte de plată
• Termene de livrare
• Retragere, retur, rambursare — termene concrete
• Garanție legală de conformitate
• Reclamații și SAL

Nu copia termenii de la alt magazin. Am văzut termeni care menționau produse pe care firma nu le vindea și un sediu din alt oraș. E mai rău decât să nu ai deloc — dovedește că nu i-a citit nimeni, nici măcar tu.

5. GDPR și cookie-uri

Zonă separată, tratată pe larg în <a href="/blog/gdpr-pentru-site-checklist">checklist-ul GDPR pentru site</a>. Pe scurt: politică de confidențialitate reală (nu șablon), banner de cookie-uri care chiar blochează scripturile până la consimțământ, și opțiune de refuz la fel de accesibilă ca cea de acceptare.

Unde le pui, ca să conteze

Nu e suficient ca documentele să existe pe undeva. Locul contează:

Bifa de la checkout trebuie să fie separată și neprebifată. „Sunt de acord cu termenii" și „vreau newsletter" nu pot fi aceeași bifă.

Verificare rapidă în cinci minute

Deschide site-ul tău acum și treci prin lista asta:

• Am încă buton SOL în subsol? Dacă da, scoate-l.
• Linkul SAL/ANPC se deschide sau dă eroare?
• CUI-ul și numărul de la Registrul Comerțului apar undeva vizibil?
• E-mailul din subsol chiar funcționează? Trimite-ți un mesaj.
• Termenii menționează numele corect al firmei mele și produsele mele reale?
• Bannerul de cookie-uri are buton de refuz la fel de vizibil ca cel de acceptare?
• Costul livrării apare înainte ca omul să introducă datele cardului?

Dacă pici la trei sau mai multe, nu e o urgență juridică, dar e o dimineață de lucru bine investită.

Ce riști, realist

ANPC nu scanează internetul din proprie inițiativă. Verificările pornesc aproape întotdeauna de la o reclamație a unui client nemulțumit. Momentul în care neregulile ies la iveală e momentul în care cineva e deja supărat pe tine — și atunci se uită la tot, nu doar la motivul reclamației.

Sancțiunile sunt contravenționale și diferă în funcție de actul încălcat, așa că nu îți dau cifre care se schimbă. Costul mai mare e altul: un client care nu găsește politica de retur nu îți scrie ca să întrebe. Închide pagina.

Întrebări frecvente

Mai trebuie să pun butonul SOL pe site în 2026?

Nu. Platforma europeană de soluționare online a litigiilor a fost desființată, iar funcționarea ei a încetat pe 20 iulie 2025. Dacă mai ai butonul, scoate-l — trimite clienții într-o pagină inexistentă. Obligația privind SAL, la nivel național prin ANPC, rămâne în vigoare.

Un site de prezentare, fără vânzare online, are obligații ANPC?

Mult mai puține. Dreptul de retragere și regulile de vânzare la distanță nu se aplică dacă nu vinzi prin site. Rămân însă datele de identificare ale firmei, cerute de legea comerțului electronic, plus GDPR și cookie-urile dacă ai formular de contact sau scripturi de analiză.

Pot copia termenii și condițiile de la alt magazin online?

Tehnic poți, practic e o idee proastă. Documentul ajunge să conțină datele altei firme, produse pe care nu le vinzi și termene pe care nu le respecți. În fața unei reclamații te obligă exact la ce scrie acolo, chiar dacă ai copiat din greșeală.

Cine plătește transportul la retur?

Clientul, dacă l-ai informat clar despre asta înainte de comandă. Dacă nu ai spus-o nicăieri, costul rămâne în sarcina ta. E unul dintre punctele cel mai des ratate în termenii magazinelor mici.

Trebuie să afișez sigla ANPC pe site?

Ce contează legal e informarea consumatorului despre posibilitatea de soluționare alternativă a litigiilor și un link funcțional către ANPC. Forma grafică nu e miza — un link mort sub o siglă frumoasă nu îndeplinește obligația.

Cât durează să pun toate astea pe un site existent?

Partea tehnică — subsol, linkuri, banner de cookie-uri configurat corect — e o zi de lucru. Partea lungă e redactarea termenilor și a politicii de retur pe modelul tău real de business. La magazinele pe care le construim, structura asta intră din start în proiect.